Brand românesc, zici? Hai să vedem dacă trece testul consumatorilor

Cum identifică, de fapt, consumatorii mărcile românești?

Întreabă pe cineva: „Ce e, pentru tine, o marcă românească?”. În primele secunde, răspunsul pare simplu. După încă două-trei întrebări… lucrurile se complică.

În cercetarea noastră despre mărcile românești am descoperit ceva interesant: românii nu gândesc românescul în alb-negru, si apar nuanțe de tipul: „e pe jumătate”, „e de aici, dar nu chiar”, „mai mult de-a noastră decât străină”.

Cu alte cuvinte, românitatea unei mărci nu este un verdict, e… negociere.

Ce înseamnă pentru consumatori că o marcă este românească?

Pentru unii, o marcă e românească dacă are capital local. Pentru alții, dacă produce aici. Altora le pasă mai mult de ce rămâne în urmă: locuri de muncă, taxe plătite în țară, implicare în comunitate. Și peste toate se așază un filtru tăcut, dar foarte puternic: „Am crescut cu ea?”, „Am văzut-o în casa părinților, la bunici, pe masa de sărbătoare?”. Dacă răspunsul e „da”, șansele ca marca să fie percepută ca „de-a noastră” cresc indiferent ce s-a întâmplat între timp cu acționarii sau sediul social.

Când spui „marcă românească”, la ce te gândești?

Fără să le dăm liste, oamenii au umplut singuri pagina: de la apă minerală și mâncare, până la mașini, bănci, magazine de bricolaj, cosmetice, sau tehnologie.

Ca să-ți deschidem puțin apetitul pentru insight-uri, îți putem spune că, atunci când vorbesc despre mărci românești din categoria food, consumatorii se gândesc în primul rând la gusturi „de acasă”: lactate, mezeluri, produse de panificație, dulciuri care trimit imediat la copilărie și masele în familie. Pentru ei, un brand alimentar românesc înseamnă sănătos, curat, gustos, făcut din ingrediente locale, cu rețete care păstrează ceva din tradiție, dar și cu o calitate constantă, care nu dezamăgește.

De ce ar trebui să te intereseze asta, dacă lucrezi cu un brand?

Pentru că nu mai e suficient să spui că ești românesc. Oamenii au propriile lor criterii, propriile scurtături mentale și povești care cântăresc mai mult decât orice slogan. Iar felul în care trec marca prin filtru s-ar putea să fie diferit de ce ne imaginăm.

Primul capitol al raportului nostru, „Mărcile românești prin ochii consumatorilor”, urmărește exact asta: cum ajung consumatorii, pas cu pas, de la „am auzit de marca X” la „e (sau nu e) de-a noastră”.

Nu povestim doar ce cred, ci și cum se formează credința asta:

• ce contează mai mult: numele, fabrica, acționarii, prezența în viața de zi cu zi?
• când iartă consumatorii vânzarea către o companie internațională – și de ce o fac?
• care e de fapt povestea cu “românescul” – când și cât cântărește în deciziile consumatorilor?

Articolul prezintă doar o sinteză a concluziilor cuprinse în raportul „Mărcile românești prin ochii consumatorilor” - un studiu ce are la bază conversații cu consumatorii români.

Restul poveștii – cea mai interesantă parte – e în raport. 🌿