Îmbunătățirea educației în România: se rezumă totul la bani?

Acest articol a avut la bază o întrebare simplă, ce a rezultat într-o mică aventură pentru găsirea unui răspuns clar. Ce anume ar trebui să schimbăm în școlile noastre pentru a avea rezultate mai bune la testările PISA*?

În 2018 OECD a desfășurat TALIS – Programul pentru Evaluarea Internațională a Predării și Învățării. Acest studiu este destinat ajutorării țărilor pentru depășirea diverselor provocări din sistemele lor educaționale. El nu este focusat pe elevi, ci pe profesori și directori, pe care îi intervievează despre condițiile de muncă și atmosfera din școli. Studiul a intervievat 260.000 de profesori din 15.000 de școli din 48 de țări.

Punând acest două studii cap la cap, am comparat rezultatele României din TALIS cu mediile țărilor din topul PISA și cu media țărilor participante la TALIS.

Ce spun profesorii și directorii români despre locul lor de muncă? Pe de-o parte ambele categorii raportează o satisfacție mai scăzută în ceea ce privește salariul și termenii de angajare, mai ales comparativ cu personalul din țările din topul PISA. Pe de altă parte, profesorii români doresc în proporție mai mică să schimbe locul sau domeniul de activitate.

Activitățile în comun și colaborările din școlile românești sunt sub media țărilor participante la TALIS, iar discrepanța este și mai mare dacă le comparăm cu țările din top PISA. Aici ne referim la activitățile de perfecționare continuă, politica școlilor, instrucție și curriculum, mentorat pentru profesorii debutanți.

Profesorii români se consideră pregătiți să predea la clase ce conțin elevi cu un mix de niveluri și bine pregătiți pentru a face față oricărui comportament al elevilor, precum și pentru a gestiona clasa. Totuși, avem mai puțini profesori implicați în predarea elevilor cu cerințe educaționale speciale, iar directorii raportează un deficit de profesori cu competențe în această arie. Aceste date sunt susținute și de faptul că școlile noastre integrează mai puțini elevi cu nevoi speciale. În afara problemei referitoare la accesul discriminatoriu la educație pentru persoanele cu dizabilități, oferim mai puține ocazii în care copiii noștri să învețe compasiunea și incluziunea, să își ofere sprijin reciproc, să colaboreze bine cu alții și să prețuiască și să valorifice diversitatea abilităților dintr-o echipă.

Directorii din școlile autohtone sunt mai tineri (46 vs. 51 vârstă medie pentru țările participante la studiu) și au mai puțină experiență pe poziția curentă (7 vs. 9 ani media țărilor participante).

De trei ori mai mulți directori români au raportat un deficit sau inadecvare a mijloacelor TIC pentru predare, în timp ce profesorii arată deschidere pentru integrarea tehnologiei la sala de clasă. Din cele 78 de țări participante la PISA în 2018, doar 9 au aplicat testele în format hârtie iar una dintre ele a fost România.

Concluzionând, aspectele majore care diferențiază România de țările din top PISA, atunci când ne uităm strict la condițiile de lucru și atmosfera în care lucrează profesorii și directorii sunt:

  • Nivel salarial sub așteptările profesorilor,
  • Lipsa colaborărilor și workshop-urilor pentru formarea continuă a cadrelor didactice,
  • Profesorii nu sunt implicați sau consultați în deciziile privind politicile școlare, de instrucție sau privind curriculum-ul,
  • Absența activităților de mentorat pentru profesorii debutanți,
  • Directorii școlari sunt nesatisfăcuți în ceea ce privește nivelul salarial, sunt mai tineri și mai puțin experimentați în managementul școlar,
  • Mai multe școli din România au nevoie de finanțare pentru achiziția de mijloace TIC,
  • Mai puțini profesori sunt pregătiți să predea elevilor cu cerințe educaționale speciale, ceea ar putea duce la discriminare și lipsă de incluziune.

Profesorii dețin viitorul. Studiul arată că performanța scăzută a României la testele standardizate ar putea fi atribuită absenței investițiilor, dar ar trebui de asemenea să investigăm moduri de susținere a colaborărilor dintre școli, schimbului de experiență, pregătirea profesorilor pentru stimularea și crearea unui spațiu inclusiv, promovarea compasiunii și a colaborării în detrimentul concurenței.

Surse:

Rapoartele de țară OECD din 2019 și martie 2020: https://www.oecd.org/pisa/aboutpisa/

*PISA este Programul Internațional pentru Evaluarea Elevilor și măsoară performanța școlară a elevilor de 15 ani la lectură, matematică și științe. Acest studiu uriaș are loc regulat, la fiecare 3 ani, și este organizat de către Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare – OECD. La PISA, țara noastră s-a plasat pe poziția 49 alături de vecinii noștri Bulgaria și Moldova iar rezultatele nu s-au îmbunătățit de la un val la altul. În topul listei se află China, Singapore, Estonia, Japonia, Coreea de Sud, Canada, Finlanda, Polonia, Irlanda, Regatul Unit al Marii Britanii și Slovenia.

TALIS - Programul pentru Evaluarea Internațională a Predării și Învățării: http://www.oecd.org/education/talis/

linkedin facebook pinterest youtube rss twitter instagram facebook-blank rss-blank linkedin-blank pinterest youtube twitter instagram