Mediul de lucru post-pandemie – ne îndreptăm spre săptămâna de muncă de 4 zile?

Săptămâna de lucru de 4 zile ar putea fi soluția pentru îmbunătățirea productivității muncii, reducând în același timp nevoia pentru spații de birou în mediul profesională românesc post-pandemic. Experimente desfășurate în mai multe țări susțin această idee, rezultatele indicând o creștere a productivității însoțită de alte beneficii: decongestionarea traficului și scăderea aglomerației în mijloacele de transport în comun, reducerea amprentei de carbon, precum și creșterea satisfacției cu munca și a calității vieții, conform angajaților. Noțiunea de a reduce timpul alocat muncii pentru a crește productivitatea nu este nouă. Încă din 1930 economistul John Maynard Keynes a vehiculat teoria că peste 100 de ani oamenii vor vedea o creștere dramatică a timpului liber pe măsură ce numărul de ore de muncă va scădea. Înaintea sa, Ford a fost printre primii care au redus numărul de ore muncite, prin implementarea săptămânii de lucru de 5 zile (spre deosebire de standardul de 6 zile existent până atunci), cu rezultate pozitive din punct de vedere al productivității. Mai recent, în ianuarie 2020, Prim Ministrul Finlandei, Sanna Marin, a adus în discuție subiectul implementării săptămânii de muncă de 4 zile, ca parte a unui plan de combatere a stresului cauzat de muncă și pentru a încuraja angajații să petreacă mai mult timp cu familia. Experimentele arată că o scădere a numărului de ore de muncă ar putea aduce mai multe beneficii atât angajaților cât și companiilor. În 2015 Suedia a implementat ziua de lucru de 6 ore într-un sanatoriu din Gothenburg, unul din cele mai mari orașe, ca parte a unui studiu pilot. Concluzia a fost că angajații care au beneficiat de reducerea programului de lucru au raportat mai puțin stres legat de muncă, au fost mai productivi (a crescut numărul de activități organizate pentru pacienți) și s-au simțit mai sănătoși per ansamblu. Perpetual Guardian, o companie din Noua Zeelandă, a experimentat săptămâna de lucru de 4 zi pentru două luni în 2018, iar rezultatele au arătat o productivitate constantă a angajaților, care au fost motivați să-și optimizeze ziua de lucru prin reducerea timpilor morți (pauze lungi, distragerea atenției). În plus, angajații au raportat că au petrecut mai mult timp cu familia, au reușit să acorde mai mult timp pasiunilor și au revenit la muncă mai energici după week-end-ul prelungit. În august 2019 Microsoft Japonia a experimentat modelul săptămânii de lucru de 4 zile, oferindu-le unui număr de 2300 de angajați o zi liberă în plus pe săptămână. Rezultatele au arătat o creștere a productivității cu 40% și o mai mare satisfacție în rândul angajaților. În plus, compania a redus costurile la energie și a imprimat mai puțină hârtie, reducându-și astfel și amprenta de carbon. România raportează un număr mai ridicat de ore lucrate săptămânal dar o productivitate mai scăzută comparativ cu alte țări din UE. Comparativ cu majoritatea celorlalte țări UE, România raportează o productivitate pe oră mai scăzută. Totuși, în România angajații muncesc mai multe ore săptămânal: 39,8 ore comparativ cu media EU27 de 37,1 ore (date valabile pentru anul 2019).
Sursă date 1: Eurostat[1] Sursă date 2: Eurostat Cifrele sugerează nevoia de a crește productivitatea angajaților din România, dar în același timp implementarea de măsuri pentru ca angajații să mențină un echilibru sănătos între viața personală și muncă. La începutul lui 2020 carantina a izolat oamenii în propriile locuințe, dar în același timp a facilitat implementarea programului de muncă flexibil pentru angajații din România. Oamenii au au fost nevoiți să găsească metode pentru a împăca obligațiile profesionale cu îngrijirea copiilor, ajutatul la teme și alte treburi gospodărești - toate în același spațiu. Acest experiment neintenționat va avea cel mai probabil consecințe semnificative privind modul în care oamenii se raportează la ziua de muncă și așteptările lor privind programul de muncă. Spre un echilibru mai sănătos între viața profesională și cea personală pentru angajații din România. Mai multe companii din România și-au anunțat deja planurile de a extinde politica privind munca de la domiciliu și dincolo de anul 2020. O mare companie de retail online din România a măsurat o productivitate mai mare a angajaților pe perioada muncii de acasă, deși unii experți au argumentat că aparenta creștere a productivității se datorează mai degrabă creșterii numărului de ore lucrate, întrucât timpul alocat deplasării la și de la muncă sau cel pentru pauza de masă s-a transformat în timp petrecut muncind. Astfel întrebarea rămâne: ar putea fi reducerea programului de lucru al angajaților o soluție viabilă pentru creșterea productivității, și în același timp să reducă nevoia pentru spații de birou sau aglomerația din transportul în comun, sau să încurajeze oamenii să petreacă mai mult timp cu familia, să-și exerseze pasiunile sau să dezvolte noi abilități? Deși este puțin probabil să poată fi o soluție pentru toate aceste aspecte, ce altă perioadă mai propice pentru a o testa decât acum?
[1] Productivitatea muncii pe oră lucrată este calculată ca output real per input (măsurat ca număr total de ore lucrate). Măsurarea productivității muncii pe oră lucrată oferă o mai bună imagine a evoluției productivității în cadrul economiei decât productivitatea muncii pe angajat întrucât elimină diferențele dintre țări sau în timp în ceea ce privește structura forței de muncă (program de lucru întreg sau parțial). Cifrele sunt exprimate în PPS, adică o monedă comună, standardizată ce elimină diferențele dintre nivelul prețurilor dintre țări, permițând compararea PIB-ului dintre țări.
linkedin facebook pinterest youtube rss twitter instagram facebook-blank rss-blank linkedin-blank pinterest youtube twitter instagram