Puteți citi partea I aici.

Mai puțini rezidenți și o extindere pe orizontală a habitatelor

Dintotdeauna a fost important să cunoști cine sunt clienții / consumatorii tăi și să ai o descriere a lor din punct de vedere socio/psiho/geo-grafic. Lumea nu stă pe loc, se schimbă. Sigur și consumatorii tăi. Dacă de 10 ani și mai bine spui că tu vinzi oamenilor din urban (care locuiesc într-un oraș), ei bine, ai putea avea o surpriză dacă faci acum o analiză nouă privind demografia orașelor și satelor.

Populația națională scade, dar de unde luăm mai mulți clienți / consumatori?

Recensământul Populației 2021 (RPL21) indică 19,1 mil. locuitori, la momentul publicării datelor finale în 2023, ceea ce înseamnă că sunt mai puțini rezidenți decât știam în 2011 (20,1 mil.). Ca idee, maximul a fost atins la RPL92 (în 1992) cu 22,8 mil. locuitori și vorbim de o scădere față de acest moment cu 16%.

Orașele mari rămân la fel de mari cum le știam doar dacă luăm în considerare și localitățile din proximitate.

Cu excepția capitalei, care are 1,7 mil. locuitori, și care are rolul său aparte, astăzi nu mai putem vorbi de orașe cu sau peste 300 de mii de locuitori. Înainte de ultimul recensământ, 2011, erau 8 localități care îndeplineau această condiție, toate fiind municipii reședință de județ. Acum sunt 7. Ploiești cade în categoria orașelor medii, definite printr-un număr de locuitori între 50 de mii și până în 200 de mii. Brașov, Iași, Constanța sunt municipiile care au cea mai mică scădere în numărul de rezidenți, sub 10%. Timișoara este cel mai afectat oraș mare în ceea ce privește reducerea numărului de rezidenți, scade cu 21% față de 2011 (RPL11). Vestea bună despre aceste orașe mari este că localitățile învecinate, de jur împrejur, s-au dezvoltat foarte mult.  

Identificăm și definim localitățile din proximitatea orașelor mari ca fiind zona peri-urbană dacă sunt la o distanță de maximum 15 km și în zona metropolitană.

Pornim încadrarea de la reglementările privind zonele metropolitane - unele localități aderă la zona metropolitană a municipiului reședință de județ, dar nu toate sunt chiar în vecinătatea orașului mare. Un raport al Băncii Mondiale publicat în decembrie 2019, privind dezvoltarea zonelor metropolitane din România, arată că țara noastră are 22 astfel de zone. Cel mai la îndemână exemplu este județul ILFOV care este declarat zonă metropolitană a municipiului București, în totalitate, cu toate localitățile din județ, fie rurale, fie urbane. Vom considera ILFOV ca arie cu localități periurbane pentru București și le-am putea trata împreună pe cele două. Bine, ele formează oricum o regiune, conform cu INS privind definirea regiunile de dezvoltare. Eu vreau să subliniez că cele două pot fi gândite unitar, fără a mai face distinția dintre el și nici măcar împreună, București & ILFOV.

Dacă selectăm pentru fiecare oraș mare localitățile din vecinătate (în lista zonei metropolitane și la maximum 15 km de municipiul reședință), vorbim de un plus de locuitori de 14% în 2011 și de 24% în 2021. Spre exemplu, dacă adăugăm la rezidenții municipiului Iași pe cei care locuiesc în aria peri-urbană, avem o creștere cu 40% a populației totale a municipiului Iași. Sunt multe comune care o înconjoară și unele s-au dezvoltat foarte mult în ultimii 10 ani – Miroslava (acum cu peste 25 de mii locuitori), Ciurea (peste 15 mii). Brașov se bucură de o arie peri-urbană mare datorită orașul Săcele, care este cel mai important vecin (peste 30 de mii). Comuna Florești a depășit 50 de mii de locuitori la Recensământul din 2021 și contribuie la prosperitatea municipiului Cluj-Napoca. Pentru Timișoara, o contribuție importantă în dezvoltarea ariei peri-urbane o au comunele Dumbrăvița și Giroc, ambele cu peste 20 de mii de rezidenți.

Dacă acum zeci de ani mediul rural era important pentru că reprezenta o resursă, acum este important pentru un altfel de trai.